Web & CO


Anumite observatii privind modul in care utilizatorii de Internet lectureaza paginile Web in scopul efectuarii unor documentari, pentru informare curenta, pentru obtinerea informatiilor in campul profesional, pentru satisfacerea unor hobby-uri sau pur si simplu pentru amuzament, au condus la concluzii ce normeaza o proiectare eficienta a unui site Web.

Aceste concluzii sunt relevante pentru autorii si designerii Web in elaborarea textului si ilustratiilor pentru materiale pe suport vizual.

Cercetatorii de la Institutul Poynter, intr-un studiu recent avand drept scop relevarea modului in care utilizatorii de Internet citesc stirile pe Web, au ajuns la urmatoarele concluzii:

• Se realizeaza o lectura de suprafata combinata cu aprofundari selective. 3/4 din cititori isi limiteaza lectura la parcurgerea cuprinsului si scurtei descrieri a articolului (modalitate de prezentare foarte utilizata pe Internet). Chiar si atunci cand se angajeaza in lectura unui articol intreg, de obicei parcurg efectiv doar 75% din text.

Cel mai intalnit comportament vizeaza „vanarea” informatiilor si ignorarea detaliilor. Dar odata ce informatia semnificativa a fost identificata, cititorii trec adesea la o lectura de profunzime. Continutul prezentat pe Web trebuie sa sustina ambele aspecte, ce tin de accesul la informatii. Textul trebuie sa se preteze la baleiaj rapid si sa furnizeze in acelasi timp raspunsuri substantiale la cautarile cititorilor. De altfel, o prezentare in modul hipertext permite organizarea continutului in structuri ierarhice multinivelare, navigarea realizandu-se facil orizontal, vertical sau in salturi de la o unitate de informatie la alta.

• Textul atrage atentia inaintea imaginilor si graficelor. La prima vizita pe pagina, privirea baleiaza pe text, oprindu-se asupra titlurilor, subtitlurilor si sumarelor de articole. Adesea, imaginile sunt privite abia la a doua sau chiar la a treia vizita la o pagina.

• Titlurile si intertitlurile simple sunt preferate celor cu corp de litera diferit, culoare diferita sau in general caracterizate de un stil (font + culoare + marime) ce contrasteaza cu aspectul paragrafelor cu informatii de continut. O variatie neexagerata a corpului de litera (fontului) este permisa. Insa schimbarea culorii folosite pentru continut si marimea disproportionata a literelor din titluri si intertitluri vor determina dificultati de intelegere (rapida) prin discontinuitati perceptive.

• Lectura intercalata – este permisa tehnic si folosita des prin deschiderea mai multor ferestre de navigare in care se cauta separat informatii, se acceseaza adrese cunoscute sau se verifica posta electronica. Studiul Poynter a aratat ca sesiunile de lucru pe Internet se desfasoara prin alternarea ferestrelor si, implicit, alternarea multiplelor situri accesate in acelasi timp, dupa urmatorul model:

– lectura unor informatii intr-o fereastra de navigare;
– apoi comutarea intr-o alta fereastra si vizitarea altui site;
– revenire in prima fereastra si continuarea primei lecturi, eventual aprofundarea subiectului sau diversificarea temei prin urmarirea legaturilor din pagina initiala;
– eventuala comutare intr-o a treia sau chiar a patra fereastra deschisa etc.

Paginile Web proiectate si publicate vor fi in acord cu aceste caracteristici ale comportamenului utilizatorilor de Internet, in elaborarea materialului tinandu-se cont de cateva sugestii deduse logic:

• Cel ce lectureaza (clientul) poate fi ajutat sa se orienteze/ reorienteze prin introducerea unor organizatori vizuali:
– titluri si intertitluri din pagina simple si clare ce permit o orientare rapida in continut;
– titluri de pagina semnificative ce ajuta la recunoasterea sitului chiar daca este minimizat pe taskbar.

• Designerul trebuie sa porneasca de la premisa ca clientul nu isi mai aminteste pasii de navigare ce l-au adus in fata unui anumit material:
– se dovedeste utila inserarea in antet a unui „fir al Ariadnei” care indica pozitia actuala in succesiunea sau in structura ierarhica a materialului de studiu;
– pastrarea culorilor standard pentru legaturile active (albastru pentru linkuri nevizitate si rosu inchis pentru linkuri vizitate) usureaza orientarea, recunoasterea si structurarea mentala a continutului informational ce se parcurge.

• Folosirea unei terminologii standard si constante in tot site-ul elimina timpul suplimentar acordat de client pentru recorelari si circumscrieri de sens la schimbarea rapida a contextului.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca sesiunea de lucru a unui client ce navigheaza pe Internet poate dura cateva ore, cu intercalarea surselor de lectura, alternarea si varierea modalitatilor de lucru sau chiar cu intreruperi de durata ale activitatii.

S-a constatat ca cei care utilizeaza frecvent Internetul nu citesc paginile Web cuvant cu cuvant. Privirea scaneaza textul, baleiaza, oprindu-se asupra unor cuvinte sau propozitii. Acest comportament caracterizeaza aproximativ 79% din utilizatorii de Internet, potrivit concluziilor unui studiu din 1997.

In concluzie, echipa de autori si designeri ar trebui sa furnizeze text „scanabil”, care sa se preteze la baleiere vizuala, folosind:

• cuvinte cheie evidentiate (prin ingrosare, variatie de culoare, marime, prin pozitie distincta, in grup de elemente separat clar). O buna modalitate de evidentiere o constituie marcarea cuvintelor semnificative ca linkuri, in cazul in care se pot face trimiteri de la acestea la unitati de informatie explicative sau corelate semantic. Cuvantul respectiv va aparea in pagina subliniat si de culoare albastra – asociatie de indicatori relevanta pentru un utilizator de Internet.

• intertitluri semnificative pentru continutul etichetat;

• marcarea listelor cu simboluri (buline) pentru fiecare item;

• o singura idee in fiecare paragraf. Utilizatorii trec cu vederea orice idee aditionala daca nu este cuprinsa in primele cateva cuvinte ale paragrafului.

• stilul „piramidei inversate”, in care primul paragraf (numit, in literatura de specialitate, lead) prezinta succint esenta informatiei; paragrafele urmatoare dezvolta datele enuntate, aducand informatii complementare.

• jumatate (sau chiar mai putin) din numarul de cuvinte folosite intr-un material conventional (in versiune tiparita).

In afara de principiile universale enumerate mai sus, se mai pot adauga cateva repere pentru o proiectare a site-ului eficienta:

a) Designerul trebuie sa discrimineze intre elementele cu caracter amuzant sau pur informativ si elementele care pot distrage atentia pana la a deveni suparatoare:

• Textul care clipeste si imaginile animate (.gif), la un oarecare timp dupa indeplinirea functiei pentru care au fost proiectate – de captare a atentiei -, pot deranja si determina utilizatorul sa abandoneze pagina.

• Tot continutul paginii trebuie sa fie vizibil fara ajustarea orizontala a ecranului. In general imaginile prea late, pot determina browserul sa afiseze pagina cu scrolling orizontal. Daca pentru a citi tot randul, clientul trebuie sa deruleze continutul spre dreapta, apoi pentru inceputul fiecarui rand care urmeaza este nevoit sa revina prin derulare inapoi, atunci activitatea de informare va fi evident mult ingreunata sau chiar imposibila. De aceea, este recomandata o latime a informatiilor critice pana in 450 de pixeli, iar in cazul textului de maxim 80 de caractere de marime normala (12pt in editor text sau marimea 2 in editor HTML). Primul ecran va contine informatie relevanta si cuprinsul materialului de la locatia respectiva.

Designerul nu trebuie sa piarda din vedere faptul ca paginile incarcate, desi pot avea avantajul unui aspect mai placut, ocupa un spatiu mai mare si necesita timp indelungat pentru incarcare. De aceea, imaginile din pagina, daca sunt absolut necesare, vor fi optimizate prin ajustarea numarului de culori folosite si reducerea marimii. Vizitatorul va avea posibilitatea sa navigheze cursiv de la un material la altul.

b) Insuflarea increderii utilizatorului in materialul pe care il vizualizeaza. Clientul nu trebuie sa aiba indoieli in privinta autenticitatii sursei si intemeierii continutului. Increderea se poate castiga prin:

• Furnizarea informatiilor de identificare: numele institutiei, numele autorului ce gireaza continutul, adrese de contact – postale, telefon, e-mail – valide, data ultimei revizuiri a documentului.

• Un design elegant.

• Evitarea erorilor gramaticale si de tehnoredactare, precum si verificarea temeinica, cu mai multe tipuri de navigatoare (Netscape si Internet Explorer, diverse versiuni) a incadrarii si alinierii corecte a elementelor in pagina. Continutul semantic al imaginilor poate produce efecte neintentionate prin juxtapuneri nefericite.

c) In designul pentru Web nu trebuie sa se piarda din vedere categoria de utilizatori de Internet cu sisteme neperformante sau al caror acces la Internet se realizeaza cu viteza mica de transfer. Urmatoarele sugestii sunt utile in proiectarea paginilor pentru a fi vizualizate pe calculatoare mai vechi si de catre navigatoare in versiuni depasite:

• Folosirea tag-ului ALT pentru includerea textului alternativ la imaginile care nu se vor incarca sau nu pot fi afisate.

• Avertizarea utilizatorilor asupra legaturilor care conduc la imagini de marime mare sau fisiere media.

• Verificarea in prealabil a paginilor cu navigatoare mai vechi pentru a determina ce tip de experienta realizeaza categoria de audienta cu un mediu in modul text.

Read More