Internet & Web News


Potrivit ultimelor cercetari ale celor de la Universitatea Bonn din Germania, dependenta la Internet poate fi observata din genele unei persoane.

Dependenta la Internet poate fi explicata la nivel molecular, ne asigura cercetatorii de la Universitatea Bonn. Din peste 800 de oameni intervievati cu privire la obiceiurile pe care le au atunci cand se conecteaza la Internet, peste 130 dintre acestia au spus ca au senzatia ca siguranta si starea de bine le sunt puse in pericol atunci cand nu sunt online. In urma mai multor studii ale ADN-ului, s-a descoperit ca exista o variatie in gena CHRNA4, legata si de dependenta de nicotina, care se regaseste mai ales in randul femeilor.

„Dependenta de Internet nu este un lucru imaginar. Datele din prezent arata ca exista indicatii clare privind cauzele genetice ale acesteia”, explica cercetatorul Christian Montag.

Read More

Anumite observatii privind modul in care utilizatorii de Internet lectureaza paginile Web in scopul efectuarii unor documentari, pentru informare curenta, pentru obtinerea informatiilor in campul profesional, pentru satisfacerea unor hobby-uri sau pur si simplu pentru amuzament, au condus la concluzii ce normeaza o proiectare eficienta a unui site Web.

Aceste concluzii sunt relevante pentru autorii si designerii Web in elaborarea textului si ilustratiilor pentru materiale pe suport vizual.

Cercetatorii de la Institutul Poynter, intr-un studiu recent avand drept scop relevarea modului in care utilizatorii de Internet citesc stirile pe Web, au ajuns la urmatoarele concluzii:

• Se realizeaza o lectura de suprafata combinata cu aprofundari selective. 3/4 din cititori isi limiteaza lectura la parcurgerea cuprinsului si scurtei descrieri a articolului (modalitate de prezentare foarte utilizata pe Internet). Chiar si atunci cand se angajeaza in lectura unui articol intreg, de obicei parcurg efectiv doar 75% din text.

Cel mai intalnit comportament vizeaza „vanarea” informatiilor si ignorarea detaliilor. Dar odata ce informatia semnificativa a fost identificata, cititorii trec adesea la o lectura de profunzime. Continutul prezentat pe Web trebuie sa sustina ambele aspecte, ce tin de accesul la informatii. Textul trebuie sa se preteze la baleiaj rapid si sa furnizeze in acelasi timp raspunsuri substantiale la cautarile cititorilor. De altfel, o prezentare in modul hipertext permite organizarea continutului in structuri ierarhice multinivelare, navigarea realizandu-se facil orizontal, vertical sau in salturi de la o unitate de informatie la alta.

• Textul atrage atentia inaintea imaginilor si graficelor. La prima vizita pe pagina, privirea baleiaza pe text, oprindu-se asupra titlurilor, subtitlurilor si sumarelor de articole. Adesea, imaginile sunt privite abia la a doua sau chiar la a treia vizita la o pagina.

• Titlurile si intertitlurile simple sunt preferate celor cu corp de litera diferit, culoare diferita sau in general caracterizate de un stil (font + culoare + marime) ce contrasteaza cu aspectul paragrafelor cu informatii de continut. O variatie neexagerata a corpului de litera (fontului) este permisa. Insa schimbarea culorii folosite pentru continut si marimea disproportionata a literelor din titluri si intertitluri vor determina dificultati de intelegere (rapida) prin discontinuitati perceptive.

• Lectura intercalata – este permisa tehnic si folosita des prin deschiderea mai multor ferestre de navigare in care se cauta separat informatii, se acceseaza adrese cunoscute sau se verifica posta electronica. Studiul Poynter a aratat ca sesiunile de lucru pe Internet se desfasoara prin alternarea ferestrelor si, implicit, alternarea multiplelor situri accesate in acelasi timp, dupa urmatorul model:

– lectura unor informatii intr-o fereastra de navigare;
– apoi comutarea intr-o alta fereastra si vizitarea altui site;
– revenire in prima fereastra si continuarea primei lecturi, eventual aprofundarea subiectului sau diversificarea temei prin urmarirea legaturilor din pagina initiala;
– eventuala comutare intr-o a treia sau chiar a patra fereastra deschisa etc.

Paginile Web proiectate si publicate vor fi in acord cu aceste caracteristici ale comportamenului utilizatorilor de Internet, in elaborarea materialului tinandu-se cont de cateva sugestii deduse logic:

• Cel ce lectureaza (clientul) poate fi ajutat sa se orienteze/ reorienteze prin introducerea unor organizatori vizuali:
– titluri si intertitluri din pagina simple si clare ce permit o orientare rapida in continut;
– titluri de pagina semnificative ce ajuta la recunoasterea sitului chiar daca este minimizat pe taskbar.

• Designerul trebuie sa porneasca de la premisa ca clientul nu isi mai aminteste pasii de navigare ce l-au adus in fata unui anumit material:
– se dovedeste utila inserarea in antet a unui „fir al Ariadnei” care indica pozitia actuala in succesiunea sau in structura ierarhica a materialului de studiu;
– pastrarea culorilor standard pentru legaturile active (albastru pentru linkuri nevizitate si rosu inchis pentru linkuri vizitate) usureaza orientarea, recunoasterea si structurarea mentala a continutului informational ce se parcurge.

• Folosirea unei terminologii standard si constante in tot site-ul elimina timpul suplimentar acordat de client pentru recorelari si circumscrieri de sens la schimbarea rapida a contextului.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca sesiunea de lucru a unui client ce navigheaza pe Internet poate dura cateva ore, cu intercalarea surselor de lectura, alternarea si varierea modalitatilor de lucru sau chiar cu intreruperi de durata ale activitatii.

S-a constatat ca cei care utilizeaza frecvent Internetul nu citesc paginile Web cuvant cu cuvant. Privirea scaneaza textul, baleiaza, oprindu-se asupra unor cuvinte sau propozitii. Acest comportament caracterizeaza aproximativ 79% din utilizatorii de Internet, potrivit concluziilor unui studiu din 1997.

In concluzie, echipa de autori si designeri ar trebui sa furnizeze text „scanabil”, care sa se preteze la baleiere vizuala, folosind:

• cuvinte cheie evidentiate (prin ingrosare, variatie de culoare, marime, prin pozitie distincta, in grup de elemente separat clar). O buna modalitate de evidentiere o constituie marcarea cuvintelor semnificative ca linkuri, in cazul in care se pot face trimiteri de la acestea la unitati de informatie explicative sau corelate semantic. Cuvantul respectiv va aparea in pagina subliniat si de culoare albastra – asociatie de indicatori relevanta pentru un utilizator de Internet.

• intertitluri semnificative pentru continutul etichetat;

• marcarea listelor cu simboluri (buline) pentru fiecare item;

• o singura idee in fiecare paragraf. Utilizatorii trec cu vederea orice idee aditionala daca nu este cuprinsa in primele cateva cuvinte ale paragrafului.

• stilul „piramidei inversate”, in care primul paragraf (numit, in literatura de specialitate, lead) prezinta succint esenta informatiei; paragrafele urmatoare dezvolta datele enuntate, aducand informatii complementare.

• jumatate (sau chiar mai putin) din numarul de cuvinte folosite intr-un material conventional (in versiune tiparita).

In afara de principiile universale enumerate mai sus, se mai pot adauga cateva repere pentru o proiectare a site-ului eficienta:

a) Designerul trebuie sa discrimineze intre elementele cu caracter amuzant sau pur informativ si elementele care pot distrage atentia pana la a deveni suparatoare:

• Textul care clipeste si imaginile animate (.gif), la un oarecare timp dupa indeplinirea functiei pentru care au fost proiectate – de captare a atentiei -, pot deranja si determina utilizatorul sa abandoneze pagina.

• Tot continutul paginii trebuie sa fie vizibil fara ajustarea orizontala a ecranului. In general imaginile prea late, pot determina browserul sa afiseze pagina cu scrolling orizontal. Daca pentru a citi tot randul, clientul trebuie sa deruleze continutul spre dreapta, apoi pentru inceputul fiecarui rand care urmeaza este nevoit sa revina prin derulare inapoi, atunci activitatea de informare va fi evident mult ingreunata sau chiar imposibila. De aceea, este recomandata o latime a informatiilor critice pana in 450 de pixeli, iar in cazul textului de maxim 80 de caractere de marime normala (12pt in editor text sau marimea 2 in editor HTML). Primul ecran va contine informatie relevanta si cuprinsul materialului de la locatia respectiva.

Designerul nu trebuie sa piarda din vedere faptul ca paginile incarcate, desi pot avea avantajul unui aspect mai placut, ocupa un spatiu mai mare si necesita timp indelungat pentru incarcare. De aceea, imaginile din pagina, daca sunt absolut necesare, vor fi optimizate prin ajustarea numarului de culori folosite si reducerea marimii. Vizitatorul va avea posibilitatea sa navigheze cursiv de la un material la altul.

b) Insuflarea increderii utilizatorului in materialul pe care il vizualizeaza. Clientul nu trebuie sa aiba indoieli in privinta autenticitatii sursei si intemeierii continutului. Increderea se poate castiga prin:

• Furnizarea informatiilor de identificare: numele institutiei, numele autorului ce gireaza continutul, adrese de contact – postale, telefon, e-mail – valide, data ultimei revizuiri a documentului.

• Un design elegant.

• Evitarea erorilor gramaticale si de tehnoredactare, precum si verificarea temeinica, cu mai multe tipuri de navigatoare (Netscape si Internet Explorer, diverse versiuni) a incadrarii si alinierii corecte a elementelor in pagina. Continutul semantic al imaginilor poate produce efecte neintentionate prin juxtapuneri nefericite.

c) In designul pentru Web nu trebuie sa se piarda din vedere categoria de utilizatori de Internet cu sisteme neperformante sau al caror acces la Internet se realizeaza cu viteza mica de transfer. Urmatoarele sugestii sunt utile in proiectarea paginilor pentru a fi vizualizate pe calculatoare mai vechi si de catre navigatoare in versiuni depasite:

• Folosirea tag-ului ALT pentru includerea textului alternativ la imaginile care nu se vor incarca sau nu pot fi afisate.

• Avertizarea utilizatorilor asupra legaturilor care conduc la imagini de marime mare sau fisiere media.

• Verificarea in prealabil a paginilor cu navigatoare mai vechi pentru a determina ce tip de experienta realizeaza categoria de audienta cu un mediu in modul text.

Read More

Istoricul Internetului


Posted By on Sep 7, 2011

Istoria Internetului, desi sub acest nume va aparea mult mai tarziu, incepe in 1966 odata cu crearea Agentiei pentru Proiecte de Cercetare Avansata (ARPA). Obiectivul agentiei era crearea unei retele de comanda a trupelor SUA, care sa poata ramane operationala chiar si in cazul unui atac nuclear (de unde se vede ca multe lucruri bune apar din ratiuni militare).

Reteaua a fost denumita ARPAnet si a fost operationala in 1969, cand lega 4 calculatoare din laboratoarele unor universitati.

Agentia ARPA a finantat proiecte de cercetare in domeniul retelelor ale universitatilor americane, pe baza carora s-a dezvoltat reteaua. Realizarea „practica” a retelei a fost incredintata firmei BBN (constructia subretelei de comunicatie). S-a hotarat ca subreteaua sa aiba ca router-e minicalculatoare IMP Honeywell DDP-316 special modificate (memorie de 12 KB, cuvant de 16 biti, fara discuri mobile considerate nesigure), conectate prin linii telefonice de 56 Kbps inchiriate de la diverse firme de telefoane. Fiecare nod al retelei era format dintr-un calculator gazda si un IMP (Interface Message Processors) aflate in aceeasi incapere. Pentru a spori siguranta comunicarii, fiecare IMP era conectat cu alte doua. Initial, ARPAnet a functionat experimental prin conectarea a patru universitati, iar in cativa ani s-a extins pe intreg teritoriul SUA. In 1983, ARPAnet a fost divizata in doua sisteme distincte: MILNET (retea destinata operatiunilor militare) si ARPAnet.

Reteaua ARPAnet a aratat cercetatorilor cat este de utila comunicarea rapida intre echipele de cercetatori aflate in diverse orase ale SUA si s-a dorit conectarea cat mai multor universitati. Procedura de conectare era restrictiva deoarece reteaua ARPAnet era finantata de ARPA (adica, pe scurt, de Pentagon). La sfarsitul anilor ’70, din initiativa Fundatiei Nationale de Stiinta (NSF), a demarat proiectul de conectare a universitatilor care nu aveau contract de colaborare cu ARPA. Initial au fost oferite servicii de posta electronica. In 1986 a fost creata o subretea care conecta sase centre de supercalculatoare din sase orase americane, fiecare supercalculator conectat fiind legat de un minicalculator LSI-11 (FUZZBALL), numit si „fratele mai mic”. Fuzzball-urile au format subreteaua la care au fost conectate, in timp, 20 de retele regionale. Reteaua a fost denumita NSFNET.
La mijlocul anilor ’80, retelele ARPAnet si NSFNET au „fuzionat” si, odata cu marirea exponentiala a numarului cererilor de conectare, lumea a inceput sa perceapa colectia de retele ca fiind o uriasa conexiune de retele. Putem spune ca este momentul nasterii retelei Internet. Aceasta cuprindea, in 1990, 3000 de retele si 200 000 gazde pentru a ajunge astazi la cateva zeci de mii de LAN-uri si milioane de gazde. Expansiunea spectaculoasa a retelei a inceput in 1992, dupa ridicarea interdictiei de a desfasura activitati comerciale pe Internet si odata cu aparitia WWW. Una dintre activitatile profitabile este aceea de furnizor Internet (Internet provider= firma care ofera servicii de conectare la Internet.

Read More

Transmiterea prin internet a declaratiei unice 112 devine obligatorie ANAF va asigura un numar suplimentar de ghisee astfel incat prima operatiune de depunere a declaratiei unice (Formular D112) sa nu ridice probleme de ordin administrativ.

Astfel, pentru obligatiile declarative ale lunii ianuarie, cu termen limita de depunere 25 februarie, s-a procedat la redimensionarea ghiseelor existente la nivelul celor 424 de locatii din tara, in functie de numarul de contribuabili arondati, la suplimentarea numarului de ghisee existent cu inca 1.000 de unitati in incinta sediilor Trezoreriei si sunt in curs de perfectare protocoale de colaborare cu C.N.P.A.S si A.N.O.F.M. astfel incat sa se creeze oportunitatea depunerii declaratiei unice si la ghiseele acestor institutii. Totodata, s-a dispus ca in zilele de 24 si 25 februarie a.c. la toate unitatile A.N.A.F. de primire a declaratiilor sa se lucreze in doua schimburi in intervalul orar 08.00-20.00.

Avand in vedere ca depunerea prin internet a declaratiei unice devine obligatorie, conducerea A.N.A.F. a decis stabilirea unei perioade de tranzitie de 6 luni in care administratia fiscala sa preia declaratiile si in forma fizica. Astfel, pana la data de 1 iulie 2011 contribuabilii vor putea depune noul formular fie prin internet, fie la ghiseu, in ultima situatie prezentand Anexa 1 semnata si stampilata, celelalte informatii urmand sa fie livrate pe suport electronic (CD). Totodata, in vederea perfectarii si adaptarii la noul sistem de depunere, conducerea A.N.A.F a dispus o perioada de testare a sistemului in intervalul 31 ianuarie (incepand cu ora 8.00) – 4 februarie (pana la ora 14.00), perioada in care contribuabilii pot simula depunerea D112, declaratia urmand sa fie procesata ca si cand operatiunea ar fi reala astfel incat sa se permita verificarea tuturor elementelor depunerii electronice, atat de catre contribuabili, cat si de catre functionarii A.N.A.F, C.N.A.S., C.N.P.A.S., A.N.O.F.M.

Read More